Este a 367-a zi de la începutul războiului în Ucraina. După îndelungi negocieri, Uniunea Europeană a aprobat al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar în ultimele ore ale zilei care a marcat un an de la startul invaziei ruse pe teritoriul Ucrainei.

UPDATE 06:00 Banca Mondială oferă un ajutor suplimentar de 2,5 miliarde de dolari

Banca Mondială (BM) a anunţat vineri că acordă un ajutor suplimentar de 2,5 miliarde de dolari destinat Ucrainei, cu scopul de a "sprijini menţinerea serviciilor esenţiale şi eforturile de redresare", notează AFP.

Acest nou sprijin este realizat în cadrul Proiectului PEACE care vizează susţinerea financiară a funcţionării serviciilor de stat ucrainene şi provine de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

El urmează să permită guvernului ucrainean să "susţină sectoare-cheie, printre care sănătatea, educaţia, plata pensiilor sau îngrijirea persoanelor strămutate intern", precum şi salariile funcţionarilor publici ucraineni, a precizat BM în comunicatul său.

Această nouă linie de credit ridică în prezent la 20,6 miliarde de dolari fondurile mobilizate de BM pentru Ucraina, sub formă de împrumut sau grant, de la începutul conflictului în urmă cu un an, din care 18,5 miliarde de dolari au fost deja plătite.

Mii de persoane au manifestat vineri în Georgia în sprijinul Ucrainei

La împlinirea unui an de la declanşarea invaziei Ucrainei, aproximativ 30.000 de persoane s-au adunat în faţa parlamentului de la Tbilisi fluturând drapeluri georgiene, ucrainene şi europene, potrivit unui corespondent al AFP.

Mulţimea a scandat "Glorie Ucrainei!" şi a cântat imnurile georgian şi ucrainean.

UPDATE 05:00 Primăria Sectorului 2 a oferit adăpost pentru aproape 9.000 de refugiaţi

Primăria Sectorului 2 a oferit adăpost pentru aproape 9.000 de refugiaţi ucraineni, dintre care 3.000 de copii, de la izbucnirea războiului din Ucraina până în prezent, a anunţat edilul Radu Mihaiu.

El a scris, vineri, pe Facebook, că peste zece ONG-uri au oferit ajutor, zeci de firme au făcut donaţii şi s-au implicat sute de voluntari şi a apreciat această solidaritate.

"Agresiunea criminală (...) ne-a arătat, în mod total neaşteptat, ce înseamnă nu doar vitejia, ci şi omenia".

Uniunea Europeană doreşte să consolideze controalele împotriva spionilor ruşi

Uniunea Europeană trebuie să consolideze controalele în ceea ce priveşte vizele şi securitatea frontierelor pentru a-i împiedica pe spionii ruşi să intre în spaţiul Schengen, a declarat vineri, la Atena, în cadrul unei conferinţe privind controlul frontierelor, comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, relatează AFP.

Comisarul european a menţionat că preşedintele rus Vladimir Putin "doreşte de asemenea să distrugă Uniunea Europeană... Suntem o ameninţare pentru el, avem democraţie, libertate, prosperitate", potrivit Agerpres.

"Avem nevoie de controale mai stricte asupra cererilor de viză şi de o securitate mai mare la frontierele noastre", a adăugat ea.

UPDATE 03:00 UE a aprobat al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

După îndelungi negocieri, Uniunea Europeană a aprobat al zecelea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar în ultimele ore ale zilei care a marcat un an de la startul invaziei ruse pe teritoriul Ucrainei.

"Împreună, statele membre ale UE au impus cele mai puternice şi mai extinse sancţiuni de până acum pentru a ajuta Ucraina să câştige războiul", a anunţat pe Twitter preşedinţia Consiliului UE.

UPDATE 02:00 Ambasadori străini apreciază eforturile României pentru refugiaţi şi declară susţinerea pentru Ucraina

Ambasadorii Suediei, Statelor Unite şi Japoniei la Bucureşti şi-au exprimat, vineri, la evenimentul ''România - 1 an de solidaritate faţă de Ucraina'', susţinerea pentru Ucraina şi au transmis mulţumiri României pentru sprijinul acordat refugiaţilor din această ţară.

La rândul său, ambasadorul Ucrainei la Bucureşti a subliniat că anul care a trecut de la invadarea ţării sale de către Rusia a fost unul marcat de "durere, suferinţă, unitate şi credinţă", evidenţiind sprijinul acordat de România şi de ceilalţi parteneri din comunitatea internaţională.

"Grija pentru refugiaţi este o parte importantă a acestei activităţi. Şi, într-adevăr, România are un rol foarte important. România a arătat un sprijin statornic, puternic şi larg pentru ucraineni încă de la începutul acestui război. Nu numai prin grijă faţă de refugiaţi. Poporul român şi societatea civilă au reacţionat imediat ce refugiaţii ucraineni au venit la frontieră. Autorităţile române au acţionat imediat şi au înfiinţat adăposturi de urgenţă şi Guvernul român, din câte am auzit, a fost primul care a gândit asistenţă pe termen lung pentru refugiaţi", a afirmat Therese Hydén, adăugând că mulţumeşte României pentru că este un partener important pentru vecinii ucraineni.

UPDATE 00:00 Ucraina vede favorabil unele părţi ale propunerii de pace chineze, Rusia se declară deschisă la discuţii

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat vineri favorabil faţă de unele elemente ale propunerii avansate de China pentru o încetare a focului în războiul pornit de Rusia contra Ucrainei în urmă cu un an, adăugând însă că numai ţara unde are loc războiul poate iniţia un plan de pace şi a cerut insistent Beijingului să nu livreze arme Moscovei, transmit agenţiile Reuters şi EFE.

"Cred că este corect să considerăm că există reflecţii care, într-un fel sau altul, corespund respectării dreptului internaţional, integrităţii teritoriale, atunci hai să lucrăm împreună cu China asupra acestui punct !", a declarat Zelenski la o conferinţă de presă la Kiev.

Totuşi, preşedintele ucrainean a remarcat faptul că China nu a oferit o propunere de plan de pace, ci doar unele "reflecţii", şi a cerut Beijingului să nu livreze arme Moscovei. "Vreau foarte mult să cred că China nu va livra arme Rusiei, şi pentru mine acest lucru este foarte important", a subliniat Zelenski, în timp ce aliaţii săi occidentali, care şi-au redus drastic stocurile de muniţii prin ajutorul militar oferit Ucrainei, se tem că Beijingul intenţionează să vândă Moscovei arme şi muniţii, ceea ce ar risca să dea trupelor ruse un avantaj în războiul din Ucraina, un conflict de înaltă intensitate caracterizat printr-un mare consum de muniţii.

Bogdan Aurescu, la ONU: Suntem îngrijoraţi de recentul plan al Rusiei de a destabiliza Republica Moldova

România este îngrijorată de planul Rusiei de a destabiliza Republica Moldova, a declarat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în intervenţia sa la Organizaţia Naţiunilor Unite.

El a participat la Dezbaterea la nivel ministerial a Consiliului de Securitate al ONU pe tema "Menţinerea păcii şi securităţii în Ucraina", în contextul marcării unui an de la declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

Şeful diplomaţiei române a numit Republica Moldova "ţara cea mai afectată de război, cu excepţia Ucrainei".

"Suntem îngrijoraţi de recentul plan al Rusiei de a destabiliza ţara, lucru pe care l-am condamnat. În acest sens, este pur şi simplu inacceptabilă retorica ameninţătoare, precum cea din declaraţia Ministerului rus de Externe de azi, prin care a anunţat că armata rusă, citez 'va răspunde în mod corespunzător unor aşa-numite provocări sau atacuri împotriva compatrioţilor ruşi sau a personalului militar (...) din regiunea transnistreană din Republica Moldova'. Asemenea comportament provocator, care nu are nicio bază, care este fundamentat pe declaraţii fără dovezi, este pur şi simplu de neacceptat. Iar noi susţinem deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în graniţele sale recunoscute internaţional", a spus Aurescu, relatează Agerpres.

Ciucă, despre canalul Bâstroe: Există informaţii că s-a dragat mai mult decât s-a convenit

Premierul Nicolae Ciucă afirmă că în cazul canalului Bâstroe ''există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat'', dar că "nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic".

"Am autorizat ca în perioada imediat următoare să aibă loc întâlniri bilaterale ca să putem să avem deschis şi onest pe masă toate datele şi informaţiile şi de-o parte şi de cealaltă şi să identificăm soluţiile în plan bilateral. A fost semnalată şi Comisia Europeană, astfel încât împreună să putem să identificăm şi ceea ce s-a întâmplat şi măsurile care trebuie luate astfel încât să protejăm Delta Dunării, un patrimoniu natural nu doar al României, ci un patrimoniu mondial, european. Există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat, şi anume 3,5 metri adâncime. Anul trecut, ţinând cont de nevoia de export de grâne din Ucraina, s-a cerut un acord pentru a putea să se dragheze în zona localităţii, a portului Ismail, ceea ce s-a şi aprobat şi navele de dragare, în obişnuinţa prezenţei lor pe canalul Bâstroe şi pe braţul Chilia, de regulă execută lucrări de întreţinere. Acum, pentru a putea să clarificăm, este nevoie de datele oficiale de la fiecare instituţie. Am putut să vedem că există evidenţe clare că adâncimea este mai mare de 3,5 metri, ceea ce trebuie clarificat", a spus Ciucă într-un interviu la Antena3 CNN.

Întrebat ce măsură va fi luată dacă s-a dragat mai mult, el a răspuns că "sunt aspecte care se rezolvă în cadrul forumurilor internaţionale care se ocupă nemijlocit de soluţionarea acestor încălcări ale tratatelor internaţionale la care atât România, cât şi Ucraina sunt parte".